Sindromul de impigement al șoldului

Cauzele impingementului de la nivelul soldului nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că sunt determinate de o combinație de factori, inclusiv:

• O formă anormală a oaselor șoldului. În unele cazuri, capul femural sau acetabulul pot avea o formă neregulată, ceea ce duce la o frecare anormală între cele două oase. Această formă anormală poate fi ereditară sau poate fi cauzată de o leziune.
• Activități sportive care implică mișcări repetitive ale șoldului. Sporturile care implică mișcări repetitive ale șoldului, cum ar fi alergarea, săritul și întoarcerile, pot crește riscul de impingement de la nivelul soldului.
• Artrita. Artrita poate duce la deteriorarea cartilajului articular, ceea ce poate face ca oasele să se frece mai ușor una de cealaltă.
• Osteoporoza. Osteoporoza poate slăbi oasele, ceea ce poate crește riscul de leziuni ale șoldului.

În unele cazuri, impingementul de la nivelul soldului poate fi cauzat de o leziune specifică, cum ar fi o fractură sau o luxație a șoldului.

Simptomele impingementului de la nivelul soldului includ:

• Durere în zona șoldului, care poate fi mai intensă atunci când se efectuează anumite mișcări, cum ar fi ridicarea, îndoirea sau rotirea șoldului.
• Limitarea mișcărilor șoldului.
• Slăbiciune în zona șoldului.
• Crepitații sau trosnituri la nivelul șoldului.

Pentru a diagnostica sindromul de impingement de le nivelul șoldului, medicul va realiza anamneza pacientului care include un examen fizic al șoldlului din care fac parte mai multe teste, de asemenea poate solicita teste de imagistică, cum ar fi radiografia sau RMN, pentru a confirma diagnosticul.

Impingementul de la nivelul soldului trebuie diferențiat de alte afecțiuni care pot provoca durere de șold, cum ar fi:

• Artrita
• Luxația de șold
• Fractura de șold
• Sindromul piriformis

Tratamentul pentru sindromul de impingement al șoldului variază în funcție de nevoile pacientului și este individualizat.

Există două tipuri de tratament: tratament conservator și tratament chirurgical.

Tratamentul conservator

1. Repaus: Pacientul poate fi sfătuit să își odihnească șoldul și să evite activitățile care provoacă durere.
2. Gheață: Pacientul poate aplica gheață pe șold timp de 20 de minute de mai multe ori pe zi pentru a reduce inflamația și durerea.
3. Fizioterapia: Este un tratament esențial în cazul umărului înghețat. Scopul fizioterapiei este de a scădea durerea și de a reduce inflamația.
4. Kinetoterapia: Este esențială în cazurile de sindrom de impingement al umărului pentru că restabilește mobilitatea și forța umărului.

Programul de kinetoterapie va începe cu exerciții ușoare de stretching și de mobilitate. Pe măsură ce durerea și inflamația se reduc, pacientul va trece la exerciții mai complexe de tonifiere musculară, control neuro-muscular și stabilizare a articulației.

Obiectivele kinetoterapiei

• Ameliorarea durerii: Kinetoterapeutul va folosi tehnici de terapie manuală, cum ar fi masajul și mobilizarea, pentru a ameliora durerea.
• Îmbunătățirea mobilității: Kinetoterapeutul va folosi exerciții de întindere și de mobilizare pentru a îmbunătăți mobilitatea șoldului și coapsei.
• Întărirea musculaturii: Kinetoterapeutul va folosi exerciții pentru a întări musculatura din jurul umărului și pentru a stabiliza articulația.
• Prevenirea recidivelor: Kinetoterapeutul va învăța pacientul exerciții și tehnici de auto-îngrijire care îl vor ajuta să prevină recidivele.

Tratamentul chirurgical

Este indicat în cazul în care tratamentul conservator nu a fost eficient sau în cazul în care durerea și disconfortul sunt severe și limitează activitățile zilnice.

Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale care pot fi utilizate pentru a trata sindromul de impingement de la nivelul soldului. Tipul de intervenție chirurgicală aleasă va depinde de severitatea afecțiunii și de forma oaselor șoldului.

Cele mai frecvente tipuri de intervenții chirurgicale pentru sindromul de impingement de la nivelul soldului includ:

• Remodelarea acetabulului. Această procedură implică modificarea formei acetabulului pentru a reduce frecarea cu capul femural
• Remodelarea capului femural. Această procedură implică modificarea formei capului femural pentru a reduce frecarea cu acetabulul.
• Capsulotomie. Această procedură implică tăierea capsulei articulare care înconjoară șoldul. Acest lucru poate ajuta la reducerea presiunii asupra articulației și la creșterea amplitudinii mișcărilor.

Obiectivele recuperării

• Scăderea gradului durerii și a inflamației: Kinetoterapeutul va folosi tehnici de terapie manuală, cum ar fi masajul și mobilizarea, pentru a ameliora durerea.
• Recăpătarea mobilității: Kinetoterapeutul va folosi exerciții de întindere și de mobilizare pentru a îmbunătăți mobilitatea șoldului.
• Întărirea musculaturii: Kinetoterapeutul va folosi exerciții pentru a întări musculatura din jurul șoldului pentru a stabiliza articulația.
• Prevenirea recidivelor: Kinetoterapeutul va învăța pacientul exerciții și tehnici de auto-îngrijire care îi vor ajuta să prevină recidivele.

La finalul perioadei de recuperare, pentru întoarcerea în siguranță la activitățile sportive, pacientul trebuie să efectueze o serie de teste specifice.