Rupturile de menisc
Meniscul este format dintr-un fibrocartilaj care acționează ca un amortizor de șoc între femur (osul coapsei) și tibie (osul gambei) în articulația genunchiului.
La nivelul genunchiului sunt două meniscuri, unul medial în formă de C (situat spre interior) și unul lateral în formă de O (situat spre exterior) atașate de tibie cu ajutorul coarnelor anterioare și posterioare. Aceste cartilaje ajută, de asemenea, la stabilizarea articulației genunchiului și la distribuirea uniformă a greutății.
În general, meniscul medial este mai puțin flexibil decât cel lateral, motiv pentru care, în această zonă, apar cele mai multe rupturi de menisc.
Este o leziune frecventă, mai ales la sportivii care practică sporturi ce implică răsuciri sau pivotări, cum ar fi fotbalul, baschetul și handbalul.
Cauze
Există două tipuri principale de rupturi de menisc:
- Rupturile acute – cauzate de un traumatism, cum ar fi o cădere, o răsucire sau o îndoire bruscă a genunchiului.
- Rupturile degenerative – sunt cauzate de uzura și deteriorarea meniscului, care poate apărea odată cu vârsta.
Cele mai frecvente cauze ale rupturilor acute de menisc includ:
- Sporturi care implică mișcări de răsucire și îndoire a genunchiului, cum ar fi fotbalul, baschetul și tenisul.
- Accidente care implică o lovitură directă la nivelul genunchiului.
- Căderi care provoacă o răsucire sau o îndoire bruscă a genunchiului.
Rupturile degenerative de menisc sunt mai frecvente la persoanele cu vârsta peste 40 de ani.
Alți factori de risc pentru rupturile degenerative de menisc includ:
- Obezitatea
- Osteoartrita
- Alte leziuni suferite la nivelul genunchiului din trecut
Simptome
Simptomele unei rupturi de menisc pot varia în funcție de severitatea rupturii.
Unele simptome comune includ:
- Durere acută la nivelul genunchiului
- Inflamație și vânătăi în jurul articulației genunchiului
- Blocare genunchiului
- Instabilitate la nivelul genunchiului
- Dificultăți la mers sau la sprijinirea greutății pe articulația genunchiului
Diagnostic
Diagnosticul unei rupturi de menisc este realizat de către un medic ortoped. Medicul va realiza anamneza pacientului care include un examen fizic al genunchiului din care fac parte mai multe teste (Testul McMurray), de asemenea poate solicita teste de imagistică, cum ar fi radiografia sau RMN, pentru a confirma diagnosticul.
Tratament
Tratamentul pentru o ruptură de menisc variază în funcție de nevoile pacientului și este individualizat.
Există două tipuri de tratament: tratament conservator și tratament chirurgical.
Tratament conservator
O ruptură de menisc nu se va vindeca fără operație, însă acest lucru nu înseamnă că operația este obligatorie. Tratamentul conservator este unul potrivit pentru pacienții în vârstă sau sedentari. Dacă celelalte structuri ale genunchiului sunt intacte, medicul poate recomanda variante terapeutice simple, nechirurgicale, printre care se numără:
- Repaus: Aceasta este cea mai conservatoare opțiune de tratament. Implică odihnirea genunchiului și evitarea activităților care pun stres pe menisc.
- Gheața: Poate ajuta la reducerea durerii și a imflamației.
- Compresia: Poate ajuta la reducerea inflamației.
- Elevarea: Poate ajuta la reducerea inflamației.
- Fizioterapie: Este un tratament esențial în cazul rupturilor de menisc. Scopul fizioterapiei este de a scădea durerea și de a reduce inflamația.
- Kinetoterapia: Este esențială în cazurile rupturilor de menisc pentru că restabilește mobilitatea și forța genunchiului.
Programul de kinetoterapie va începe cu exerciții ușoare de întindere și de mobilizare. Pe măsură ce durerea și inflamația se reduc, pacientul va trece la exerciții mai complexe de tonifiere musculară, control neuro-muscular și stabilizare a articulației.
Obiectivele kinetoterapiei
- Ameliorarea durerii: Kinetoterapeutul va folosi tehnici de terapie manuală, cum ar fi masajul și mobilizarea, pentru a ameliora durerea.
- Îmbunătățirea mobilității: Kinetoterapeutul va folosi exerciții de întindere și de mobilizare pentru a îmbunătăți mobilitatea genunchiului.
- Întărirea musculaturii: Kinetoterapeutul va folosi exerciții pentru a întări musculatura din jurul genunchiului pentru a stabiliza articulația.
- Prevenirea recidivelor: Kinetoterapeutul va învăța pacientul exerciții și tehnici de auto-îngrijire care îi vor ajuta să prevină recidivele.
Tratamentul chirurgical
Poate fi recomandat persoanelor cu rupturi mari sau complexe de menisc, sau persoanelor care nu răspund la tratamentul conservator. Există trei tipuri principale de tratament chirurgical pentru rupturi de menisc:
- Sutura de menisc – este recomandată mai ales în stadiile incipiente ale rupturii de menisc. Rupturile care au loc la periferia meniscului, în zona puternic vascularizată, au șanse mai mari de vindecare completă. Este indicată mai ales copiilor și adolescenților, iar perioada de recuperare este de aproximativ trei luni;
- Meniscectomia parțială: Porțiunea deteriorată este îndepărtată, iar apoi, resturile rămase sunt cusute;
- Meniscectomia totală: Intervenția este asemănătoare, doar că, de această dată, se îndepărtează întregul menisc. Se realizează doar atunci când nu există alte alternative pentru a reduce simptomele rupturii de menisc;
Pacientul este externat a doua zi după operație și este indicat să înceapă recuperarea imediat.
De obicei, recuperarea durează aproximativ 3 luni, în funcție de patologie, până când pacientul este apt să se întoarcă la activitățile sportive.
Obiectivele recuperării
- Scăderea gradului durerii și a inflamației: Kinetoterapeutul va folosi tehnici de terapie manuală, cum ar fi masajul și mobilizarea, pentru a ameliora durerea.
- Recăpătarea mobilității: Kinetoterapeutul va folosi exerciții de întindere și de mobilizare pentru a îmbunătăți mobilitatea genunchiului.
- Întărirea musculaturii: Kinetoterapeutul va folosi exerciții pentru a întări musculatura din jurul genunchiului pentru a stabiliza articulația.
- Prevenirea recidivelor: Kinetoterapeutul va învăța pacientul exerciții și tehnici de auto-îngrijire care îi vor ajuta să prevină recidivele.
La finalul perioadei de recuperare, pentru întoarcerea în siguranță la activitățile sportive, pacientul trebuie să efectueze o serie de teste specifice.
Răspunsuri la întrebările frecvente ale pacienților
Timpul de recuperare de la o ruptură de menisc variază în funcție de severitatea rupturii și de tipul de tratament. De obicei aproximativ 3 luni.
Majoritatea oamenilor sunt capabili să se întoarcă la activitățile lor cotidiene deîndată ce au o biomecanica corecta a mersului si un bun control neuromuscular al membrului afectat.
Riscurile intervenției chirurgicale pentru o ruptură de menisc includ infecția, cheagurile de sânge și leziunile nervoase. Există, de asemenea, un risc mic de a vă re-rupe meniscul după operație.
Șansele de a avea o ruptură de menisc secundară sunt de aproximativ 20%. Cu toate acestea, riscul de re-vătămare este mai mic dacă aveți un program de reabilitare bun și evitați activitățile cu risc ridicat.
Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru a preveni rupturile de menisc, cum ar fi:
- Faceți încălzire înainte de a face exerciții fizice.
- Purtați încălțăminte adecvată.
- Evitați opririle bruște și schimbările de direcție.
- Întăriți-vă mușchii picioarelor.
- Antrenați-vă în alte activități sportive, cum ar fi înotul sau ciclismul.
Vrei să te programezi?
Te poți programa prin intermediul website-ului sau direct la numărul nostru de telefon. Medicii noștri împreună cu echipa de kinetoterapeuți vor avea grijă să-ți recomande cel mai bun plan de tratament.